de ieri, de azi, de intotdeauna
Povesteam zilele trecute cu o prietena pe care nu am vazut-o de cativa ani buni ca la cei aproape 30 de ani pe care ii am nu ma simt mai batrana sau mai altfel decat cand eram o copila. Nu vreau sa ma mai intreb daca e ok sau nu (Carmen ar avea de zis cate ceva legat de asta), cred insa ca pentru fiecare dintre noi exista la un moment dat normalitatea asta. Cand eram de 17 ani aveam impresia ca sunt foarte matura pentru varsta mea, ca am trecut prin multe experiente marcante si ca nu mai sunt de mult timp un copil. Acum, la 27 ma simt mai copil ca niciodata, un copil rasfatat de soarta care are aproape totul, iar ce-i lipseste este pentru ca nu-si doreste probabil destul de mult ca sa lupte.
Are sens sa-mi pun dorinte? are sens sa suflu in lumanari si in acest an? Pentru prima data, anul asta, ziua mea a fost doar una din multe alte zile, si desi poate parea trist, pentru mine a fost ok; ce a facut diferenta a fost multitudinea mesajelor pe care le-am primit de unde nici nu ma asteptam, pe cele mai neobisnuite cai, si asta a fost foarte bine :)
Mi-am dorit sa merg la Barcelona, am fost; imi doresc Viena, voi merge in toamna; imi mai doresc sa merg la mare, abia astept sa ajung in Vama, desi cred ca anul asta ceva s-a schimbat, nu stiu daca ma voi mai regasi in atmosfera din Vama.
Mi-e teama sa imi doresc mai mult, imi e teama sa fac planuri, pana acum a fost ok sa imi doresc ceva pe moment si sa fac ca lucrul ala sa se implineasca, va fi oare mereu asa?
mmmm… La mulţi ani? :D (cu presupusa multă întârziere :) )
>:D<
ti-am zis si cu riscu de a fi pisaloaga – te astept cand vrei tu!
@ miChou – multumesc, nu-i cu multa intarziere, ca mie imi place sa-mi zica lumea La multi ani in orice zi :P
@ Pia – cu riscu’ de a nu mai scapa de mine, imi fac socotelile si te trezesti cu mine pe cap >:D<
Pia, multumesc :)
daca te duci la Viena pana in octombrie e pacat sa ratezi expozitia cu artefacte din Egipt ( Tutankhamon stuff :) ), noi am vazut afisele acole dar n-am fost si tare rau imi pare :(
imi pare tare bine pt tine k ai realizat ce ti-ai dorit, si ai in continuare posibilitatea de a calatori oriunde vrei. sa nu regreti niciodata k te simti copil, nu-ti vei arata niciodata varsta atata timp cat vei avea sufletul tanar. si sa nu-ti para rau k pt cei 27 ani inca nu te-ai stabilit undeva, cu cineva; ai realizat multe alte lucruri importante, si ai timp si pt asta. intre timp, bucura-te in continuare de posibilitatile noi care se ivesc, impreuna cu cei dragi, care mai mult ca sigur apreciaza aceste momente, si care poate nici n-au visat acum 5 sau 10 ani ca vor face asa ceva. si nu uita sa-ti traiesti viata ca si cand ar fi ultima zi, pt k intr-o buna zi chiar va fi.
hugz & kissez