o alta duminica de mai

In sfarsit cu toate actele in regula, am iesit azi la plimbare cu Sunny. Drumul de-acum cunoscut catre Mogosoaia nu mi-a mai oferit surprize, asa ca dupa o scurta escala la un supermarket pentru un sandvis si o cafea si un drum cat vreo 4 -5 track-uri cu Tudor Gheorghe parchez in fata parcului. Iau sacul de dormit, cartea si rucsacul pregatit de acasa si ma asez comod la locul deja obisnuit. Au fost cele mai faine ore din saptamana asta, dincolo de orele de recuperat somnul de ieri, dincolo de Children of Dune, dincolo de tot ce am trait saptamana asta. La finalul dupa-amiezei inca o scurta plimbare cu camera pregatita, si-apoi, pregatiri, bagaje si planuri de vacanta :) Iar daca acum salcamul statea de straja la intrare, abia astept sa revin peste doua saptamani cand vor fi teii in floare si toata curtea-mi va aminti de poemele lui Eminescu si de aniversarile copilariei din Gradina Mare. Pana atunci insa, weekend-ul urmator, daca lucrurile ies cum imi doresc, va salut din Porto.

Tags: anotimpuri, frumusete, lumina, Mogosoaia, Romania, timp, vacanta, verde

compunere de mai

Am inchis portiera fredonand Valtul rozelor a lui Tudor Gheorghe pe masura ce rememoram drumul pana in fata portii parcului de la Mogosoaia, asa cum fac in ultima vreme atunci cand ma dau jos de la volan. Mi-am pus camera pe dupa gat si geanta verde la-ndemana si am pornit spre poarta. La intrare, multe, multe flori de liliac inflorite ma fac sa zambesc si sa ma inalt pe varfuri ca sa le fur parfumul. Mai fac douazeci de pasi recapituland lista domeniului: palatul domnesc, casa de oaspeti, ghetaria, cuhnia si serele. In stanga mea se ridica o biserica, chiar la intrarea in curtea palatului.

Desi este duminica dimineata, nu se slujeste in biserica, asa ca mai fac cativa pasi si intru in curtea cu alei de pietris. De mult timp nu am mai ascultat ce e in jurul meu; astazi insa pasii in pietris, corul broastelor de pe lac, vantul mirosind a ploaie, crengi de pom batand in geamuri, un cantec solitar de cuc, la un moment dat ciocanitori, alergat prin iarba, … intensitatea sunetelor mi-a ramas intiparita in minte, parca cu un anume scop sa-mi amintesc, sa nu uit.

Am pornit explorarea dat fiind ca accesul era liber peste tot, si abia asteptam sa descopar ungherele ascunse, pasajele, scarile in forma de melc, colturi de gradina tainute. Iarba uda mi-a amintit de diminetile de la Hateg, si de joaca din livada, desculta prin covorul de trifoi.

Am facut o scurta plimbare prin curte ca sa-mi obisnuiesc pasii cu moliciunea ierbii si camera cu imaginile ce mi se ofereau. Am vazut gradinile, lacul, serele, si m-am opritpe pajistea din stanga casei de oaspeti, o pajiste cum am vazut doar in filmele englezesti dupa cartile lui Jane Austen. Cu o vreme tipic englezeasca, dar nu neaparat ostila ma hotarasc sa imi acord orele pe care mi le doream, acolo in iarba. Fac cale intoarsa la masina si imi iau sacosa pregatita de acasa si revin in parc. Sacul de dormit la tulpina copacului, cutia de acuarele, camera foto si sandvisul. Cand a trecut timpul nu stiu, senzatia de timp care sta in loc era sparta uneori de rasetele copiilor din jur si de zgomotul indepartat a vreunui motor de avion, in rest, de jur imprejur doar natura. Am ascultat, am pictat si am dormit.

Ce am facut dupa ce am plecat din Mogosoaia in alt post :)

Tags: anotimpuri, azi, frumusete, Mogosoaia, verde

Romania, stinge lumina in 28 Martie!!!!

Am vazut aseara la metrou afisele care ne indeamna sa ne alaturam acestei initiative; sunt curioasa daca astazi vor mai fi acolo. Pe facebook am vazut prima data bannerul pentru eveniment si mi l-am pus in bookmarks si in calendar pentru ca anul trecut mi-a parut rau ca am ratat ora respectiva, afland despre asta abia la stiri, cand deja se intamplase.

Asa ca anul asta vreau sa fiu pregatita, ca  sa fac si eu ceva pentru planeta asta, macar simbolic :)

Imi amintesc cand eram mica si striga mama dupa mine sa sting lumina cand ies dintr-o camera, stiu ca ratiunea era alta atunci, insa m-a invatat responsabila si mi-a intrat in obicei; din pacate multi oameni la fel ca mine nu simt responsabilitatea asta. As fi curioasa sa stiu cati oameni se vor alatura initiativei asteia, dincolo de faptul ca da bine, ca e cool, ca e la moda, ci pentru a-si forma un obicei si a deveni solidari cu miscarea asta care poate schimba lucrurile pentru noi in primul rand. Din fericire este mediatizat destul de bine, sau poate eu vad lucrurile asa pentru ca m-a interesat subiectul; voi ati vazut in media pana acum evenimentul asta?

Tags: amintiri, consum, reciclare, Romania, urban, verde

vreau, vreau, vreau …

vreau masina dom’le

nu mi-am luat permisul ca sa-l tin in portofel, ca si-asa nu aveam destule plasticuri dupa mine, vreau sa sofez, si oricat as fi impotriva efectelor pe care le are aceasta activitate, de la poluare pana la nervii din traficul bucurestean, nu pot sa nu vreau; moft sau nu, vreeeeaaauuuuuu masina

acuma, de cateva luni se pune constant intrebarea, ce masina???

pentru ca nu ma pricep, am zis una mica si simpatica, sa ma pot descurca in oras cu ea (stiti voi, parcare, strecurat prin intersectii, etc), sa consume putin (ca de, costuri si criza), sa fie noua ca sa n-am probleme cu ea 3-4 ani, o roata cred ca stiu sa schimb, insa sub capota nasul nu mi-l bag cu toate cunostintele de mecanica pe care le-am stocat de dragul unui examen; intrebarea e ce masina? si colac peste pupaza, ca sa ducem moftul la extrem, ce bine ar fi sa fie masinuta una electrica si nepoluanta, sau macar un hibrid :D

mai e si chestiunea banilor, cu banii jos nu am cum sa o iau, la credit mi-am pus un plafon (pe care intre noi fie vorba o sa-l depasesc, asa fac intotdeauna :D), si cand toate informatiile astea se aduna si zic ca am o decizie se mai trezeste cate un binevoitor sa intrebe ‘da de ce vrei tu masina noua?’ si s-a dus pe apa sambetei rationamentul meu … pentru ca intrebarea e mereu urmata de dezavantajele aferente, in majoritate de ordin financiar, la care oricat de mult as vrea sa reactionez cu ‘ma descurc eu, om trai si-om vedea’ mai e un pic de ratiune prin capul asta care incepe sa proceseze si uite-asa ma intorc de unde am plecat, adica la mica si simpatica (ca sa nu mai spun de argumentul forte al lui Florin, ‘gandeste-te ca in cativa ani o sa ai familie, ce faci cu aia mica si simpatica atunci?’  – ati prins voi ideea!!)

asa ca pana ma decid, pana am banii si pana ajung sa am macar 4 roti, ma delectez cu minunatiile de la Ford, Mini si Toyota si poate in 2014 o sa ma pot gandi ca mi-as permite un Seat Leon Twin Drive Ecomotive :D

Tags: azi, consum, urban, verde

verde

Daca nu ati observat si voi, in Drumul Taberei, omuletii de la Urban au amplasat tomberoane uriase pentru reciclarea hartiei, a plasticului si a sticlei. Cu ocazia asta, am reusit sa ma scap de doi saci enormi de sticle de plastic; sufocau efectiv debaraua, nu mai era loc de nimic … sa ma fi vazut pe la 10 in seara asta cu cei doi saci in spinare (for real) deplasandu-ma spre tomberoane si un nene care era pe banca in statie la 137 privind timp de 10 minute cum scoteam sticlele din saci si le varam in tomberon. Evident am facut si al doilea drum cu cutiile de carton si cu mormanul de sticle si borcane de sticla.

Ideea e, se poate dragilor, se poate sa reciclam, sa separam gunoaiele, sa aruncam unde trebuie mormanul de pungi de la Cora care se aduna mai mult sau mai putin inevitabil; trebuie doar sa fim putin atenti.

Sa vedem acum daca se poate implementa asta si la servici, pentru ditamai cladire de birouri clasa A :) No, si cam atat, spor la reciclat.

Tags: Bucuresti, reciclare, urban, verde